/ Drumul Laptelui view 3694

Antreprenoarea Lidia Gnatiuc gestionează una din cele mai mari ferme de vaci din nordul Moldovei care numărăr circa 180 de capete, dintre care 98 sunt vaci mulgătoare. 

Femeia s-a aventurat într-un asemenea domeniu de activitate încă din anul 2010, când a început să crească tăurași pentru carne. Cu timpul s-a specializat în creșterea vacilor pentru lapte, devenind unul din cei mai importanți fermieri din regiune.

În prezent la ferma de prăsilă a întreprinderii SRL „Topal-Gnatiuc”, putem găsi vaci de rasă Holstein, Simmental, precum și câteva rase moldovenești. Majoritatea animalelor au fost importate din Germania, Austria și Franța. La începutul afacerii producătorul a reușit să obțină o subvenționare de la stat și a avut sprijin financiar de peste hotare. Antreprenoarea a obținut credite, a construit un grajd, o sală de muls mecanizat, a procurat un tractor și alte utilaje necesare.

Întreprinderea are 126 de hectare de pământ, pe 100 din ele crește porumb, pe restul siloz, lucernă și alte cereale. Tot venitul obținut de pe pământul îngrijit „merge pe gura vacii”  după cum spune antreprenoarea, adică se investește în întreținerea fermei. Lidia Gnatiuc are grijă ca vitele să fie asigurate cu hrană balansată, nutreț bun și condiții speciale pentru anotimpul rece al anului.

Zilnic, la fermă sunt obținute peste două tone de lapte care este colectat de Fabrica de Brânzeturi din Soroca. Analiza laptelui este făcută pe loc în laboratorul întreprinderii. Aici se iau datele despre fracțiunea de grăsime și densitatea produsului. Laptele este vândut la un preț de 5,80 lei/litru (fracțiunea de grăsime 3,5%) și 6,40 lei/litru în cazul când grăsimea este de 4,1-4,3%. Tot aici se află o sală special dotată pentru răcirea și păstrarea laptelui.

Mulsul vacilor are loc prin intermediul unui sistem mecanizat. Dotată cu accesorii auxiliare care eficientizează procesul, o astfel de instalație permite mulgerea într-un timp mult mai scurt, fără a altera calitatea laptelui. Este o instalație comodă pentru animale, care nu le provoacă durere. Mulsul are loc are loc de 3 ori pe zi: dimineața la ora 5.30 (când vacile dau cea mai mare cantitate de lapte), la amiază în jurul orelor 13.00 și seara la 19.00.

În afară de Lidia și fiul ei, ferma mai are 9 angajați. Unul din angajații întreprinderii este doctor-veterinar de profesie, iar cunoștințele sale sunt de mare folos în gestionarea fermei. El ne-a povestit că vacile trec cu regularitate examenul coproparazitologic pentru a depista anumite boli sau paraziți. În cazul în care sunt depistate anumite afecțiuni, la tratamentul unei vaci pot fi folosite doar preparate care nu se elimină prin lapte. Astfel, utilizarea antibioticilor este exclusă. O gamă mai largă de preparate pot fi administrate vacilor în perioada când nu dau lapte, de exemplu, atunci când se pregătesc de fătare.

Ca și în multe alte cazuri, deșeurile de la fermă se strâng cu ajutorul unor raclete automatizate, se stochează și se folosesc ca îngrășământ pe terenurile întreprinderii. Și deși distribuirea lor pe suprafețe mari este un proces mai problematic, aceste dejecții și reziduuri organice au o mare însemnătate pentru fertilizarea terenurilor agricole și permit celor ce dețin ferme de animale să facă oarecare economii.

Lidia Gnatiuc ne-a povestit că întreținerea unei ferme este destul de problematică, iar rentabilitatea este relativ mică, uneori ajunge la zero. „Sunt cheltuieli de zeci de mii de lei până când văcuța va aduce profit. Avem o criză de doctori veterinari și specialiști în zootehnie care ar face un calcul cât mănâncă o vacă sau cât costă întreținerea ei. De aceea, uneori subvenționarea de la stat nu acoperă cheltuielile reale pe care le are un fermier”, afirmă antreprenoarea.

Acest articol face parte din seria de materiale publicate în cadrul campaniei Drumul Laptelui, organizate de Madein.md în parteneriat cu Asociația Obştească “Pro Cooperare Regională” în cadrul Proiectului ”Milk”, cu suportul fundației HEKS-Moldova și a Asociației Fermierilor Producători de Lapte.