/ Diverse view 99

Cartoful (în latină: Solanum tuberosum) este o plantă erbacee, care face parte din aceiași familie botanică cu roșiile, vinetele sau ardeiul. Are flori albe sau violete şi tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Acești tuberculi sunt comestibili și bogaţi în amidon. Datorită utilizării sale la prepararea multor bucate, este considerat unul dintre cele mai folosite alimente din lume, fiind cultivat în peste 120 de ţări şi consumat zilnic de peste un miliard de oameni.

O incursiune în istorie

Inițial cartofii au fost cultivați de indienii din America cu circa 7000 de ani în urmă. Cartofii au ajuns în Europa, fiind aduși de spanioli, care i-au descoperit în partea de sud a continentului, în secolul al XVI-lea.

Inițial cartoful nu a fost primit prea bine în Europă, fiind apreciat mai mult pentru calitățile sale ornamentale și nu pentru proprietățile alimentare. Era utilizat ca furaj și considerat mult timp otrăvitor pentru om. Se consideră că anume foametea a fost cea care i-a convins pe europeni că această legumă reprezintă o resursă alimentară importantă. Atunci cartofilor li se mai spunea „pâinea săracului“.

Istoria cartofului în România începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea, dar e posibil să fi fost cultivați mult mai devreme, la scară mai mică, prin grădinile țăranilor. În Moldova, cartoful, de asemenea, a ajuns la începutul sec. XIX, fiind adus din Transilvania.

Tipurile de cartofi

La nivel mondial există aproximativ 85 de genuri și aproape 4000 de specii de cartofi, dintre care cei mai răspândiți sunt cei de culoare albă sau galbenă. Toate aceste soiuri au caracteristici, gust și recomandări de gătit diferite.

Cartofii pot fi clasificați în 3 tipuri: foarte bogaţi în amidon, cu o cantitate medie de amidon şi săraci în amidon.

Cei mai răspândiți sunt cartofii bogaţi în amidon, cei maro-roşcaţi. Ei de obicei au forma alungită, coaja groasă și se sfărâmă când sunt gătiţi. Sunt pufoşi şi moi când sunt pasaţi, iar datorită texturii uşoare şi delicate, sunt cei mai buni pentru copt.

Cartofii cu un nivel de amidon mediu sunt cei rotunzi, de culoare albă şi galbenă. Pot fi folosiţi în orice bucate, la prăjit, grătar, piuré sau pentru fiert.

Cartofii săraci în amidon sunt cei care își păstrează forma atunci când îi găteşti. Ei sunt alegerea ideală pentru fierberel, pentru salate, supe şi tocane. De obicei, aceștia sunt cartofii roşii, cartofii noi şi cei mici de diverse culori: roz, galben sau albastru.

Compoziţie și beneficii

Cartoful este bogat în apă, glucide, amidon, glucoză, fructoză, zaharoză, celuloză, protide, lipide, acid folic, săruri minerale de sodiul, fosfor, fier, calciu, magneziu, mangan, cupru, potasiu, vitamine din complexul B, vitamina C şi vitamina K. Se consideră că reprezintă a patra sursă de energie alimentară după orez, grâu şi porumb.

Această legumă are și numeroase beneficii pentru sănătate. De exemplu sucul crud de cartof tratează aciditatea gastrică şi ulcerele, având un efect calmant şi cicatrizant asupra mucoaselor digestive. Tot, sucul extras din cartoful crud este un excelent remediu pentru reumatism. Cartofii pot contribui la construirea şi menţinerea structurii osoase, iar lipsa de colesterol din componența lor ajută la sănătatea inimii, având și proprietăți diuretice şi antispasmodice. Cartofii mai sunt utilizați în tratarea degerăturilor, crăpăturilor pielii, ulceraţiilor şi edemelor pleoapelor, acționând eficient și asupra durerilor musculare şi articulare. Feliile de cartofi cruzi, puse pe frunte și legate, ameliorează durerile de cap și sunt deseori utilizate în cazul arsurilor mici de piele sau al celor solare.

Indicele glicemic al cartofilor este foarte mare (peste 80), prin urmare, persoanele obeze, care suferă de diabet şi cele aflate la dietă ar trebui să evite consumul acestor legume, însă practic, nu există contraindicații pentru consumul lor. Totul depinde de cum îi gătim.

Avantajele cartofilor noi

Cartofii noi sau de primăvară, au coaja foarte subțire, de aceea nutriționiștii recomandă sa-i consumam cu tot cu coajă. Ei conțin cantități mai mari de minerale, vitamine și nutrienți. Cartofii noi sunt foarte fragezi, ei au mult mai multe fibre și mult mai puțin amidon. Au foarte multă vitamina C și pot fi utilizați chiar și în unele diete. Ei pot fi consumaţi şi prăjiţi, fără să ne temem că vom prinde la greutate, fiindcă au mai multă apă, mai multe fibre, mai puţini carbohidraţi şi mai puţine grăsimi decât cartofii vechi.

Curiozități despre cartof

- Cartofii conțin apă în proporție de 80%;

- Cuvântul “cartof”, în limba româna, provine din germană;

- Cartofii au proprietatea de a încolți, de aceea trebuie să evităm păstrarea îndelungată a acestora până iarna târziu sau primăvara devreme. În această perioadă ei încolțesc pentru că vor să crească;

- Cartoful este prima legumă cultivată în spaţiu. În 1995, NASA a creat un program prin care s-a urmărit crearea unei surse de hrana în spaţiu pentru astronauţii aflaţi în misiune;

- Cartofii pot fi otrăvitori, pentru că au niște compuși toxici în tulpină și frunze, iar atunci când se înverzesc, e din cauza acestor compuși. De exemplu, dacă un cartof este expus la lumină în timp ce crește, acesta va deveni verde și toxic. Însă cazurile de otrăvire cu cartofi sunt extrem de rare;

- Exista și cartofi albaștri, originari din America de Sud. Coaja lor este mov și devine albastra în timpul preparării bucatelor;

- Cartofii poți fi folosiți și pentru lustruirea încălțămintei. Un cartof crud, tăiat în jumătate vor reda strălucire pantofilor;

- Cartofii sunt printre cele mai ecologice legume, deoarece sunt ușor de cultivat și nu necesită cantități masive de îngrășăminte sau aditivi chimici pentru a se dezvolta.

Cultivarea cartofului în Moldova

Conform mai multor studii, starea cultivării cartofului la noi în țară este destul de critică. Principalele motive sunt lipsa de materialului săditor calitativ, de tehnologii avansate de cultivare, o dependenţă totală de importul cartofului de consum şi sămânţă, precum și lipsa unui program strategic de dezvoltare a culturii.

Conform ultimilor date, pe teritoriul republicii se cultivă circa 70 soiuri de cartofi, cele mai populare fiind cele timpurii. Însă, statistica arată că în acest an, teritoriile însămânțate s-au redus cu un sfert față de 2018, iar deficitul de precipitaţii impune necesitatea unor cheltuieli suplimentare pentru sisteme de irigare.

În Moldova, o persoană consumă aproximativ 120 de kilograme de cartofi pe an, dar producătorii locali pot satisface doar jumătate din aceste nevoi. Restul îl reprezintă importurile, în special din Belarus.

Acești factori au dus și la o scumpire considerabilă a cartofilor în acest an.

Un eveniment, dedicat acestei legume va a avea loc pe data de 13 octombrie în satul Rîșcova, raionul Criuleni. E vorba de cea de-a 2 ediție a evenimentului "Toamna Cartofilor", organizat de proiectul EcoVisio.

Surse foto: bb.lv, albertapotatoes.ca, retetepractice.ro, thehealthsite.com