/ Diverse view 274

În ultimii ani, unul din cele mai actuale subiecte de pe agenda publică globală este risipa alimentară. Această problemă a ajuns să fie dezbătută de autorități, ONG-uri și de numeroase companii din sfera privată. Fenomenul ia amploare, deoarece odată cu creșterea populației pe glob, a migrației, a turismului și a altor factori, s-a mărit cererea de alimente și s-au diversificat metodele de procurare și furnizare a acestora.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Națiunilor Unite caracterizează risipa alimentară drept un fenomen global specific, în special țărilor dezvoltate. Conform datelor FAO, aproximativ o treime din producția alimentară globală destinată consumului uman este pierdută sau irosită. Cifra constituie circa 1,3 miliarde de tone anual. Spre exemplu, în anul 2018 pierderile din risipă în țările industrializate au constituit 680 de miliarde de dolari, iar în țările în curs de dezvoltare - 310 miliarde de dolari.

Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt bucatele gata, legumele şi fructele, pâinea și produse de panificație.

Cum se transformă mâncarea destinată consumului în deșeuri:

- în procesul de producție, din cauza rezistenței scăzute a culturilor la calamități, boli și dăunători;
- în procesul de vânzare, deoarece magazinele păstrează alimentele pe rafturi până când acestea expiră în loc să le doneze înainte de expirarea termenului;
- la consumatorul final, din diverse motive: cumpărarea unei cantități peste necesarul zilnic din lipsa timpului sau din cauza ofertelor promoționale de tipul 2×1 care îndeamnă consumatorul să cumpere un număr mai mare de produse. Un alt motiv ar fi faptul că trăim într-o societate în care imaginea produsului vinde, iar pe fondul curiozității consumatorul preferă să cumpere același produs de la diverse branduri, pentru a-l încerca.

Implicațiile risipei alimentare sunt multiple, atât din punct de vedere financiar, cât și ca impact asupra mediului înconjurător. Numeroase deșeuri ajung la groapa de gunoi, acolo unde sunt incinerate sau dezintegrate, în cazul în care are loc un management al deșeurilor corespunzător. Însă, în multe state, deșeurile nu sunt gestionate corespunzător, iar gropile de gunoi ajung a fi focare de infecție pentru comunitate.

Câteva recomandări pentru a combate risipa de la alimente:

- planificați zilele și bugetul pentru a face cumpărături, de exemplu, prin a reduce shopping-ul la o zi sau două pe săptămână. Astfel, veți avea timp sa consumați produsele deja cumpărate, să verificați, înainte de a face noi cumpărături, alimentele pe care le aveți și să nu le cumpărați de două ori. Se recomandă să sa faceți o listă realistă cu produse, în funcție de numărul membrilor familiei. Veți câștiga timpul alocat pentru transport, cumpărături, stat la coada, și veți economisi și bani;
- fiți gata pentru cumpărături și evitați să le faceți când sunteți flămânzi, pentru că riscați să cumpărați mult peste strictul necesar;
- fiți creativi și reutilizați alimentele, prin conservarea lor (de exemplu, unele legume sau fructe parțial deteriorate pot fi utilizate la producerea conservelor pe iarnă). De asemenea aceste alimente pot servi ca hrană pentru animale sau îngrășământ natural:
- aranjați în frigider produsele rațional: mâncarea poate fi aranjată astfel încât produsele cumpărate mai demult să fie mai la îndemână, iar cele mai noi, să fie plasate în spatele acestora. Astfel, veți reuși să consumați ce ați achiziționat deja și să vă bucurați de produsele noi, încă proaspete;
- nu ezitați să donați alimentele pe care știți că nu le veți consuma (în formă proaspătă sau preparate);
- deveniți un „agricultor urban”. Dacă aveți un spațiu disponibil, de exemplu la balcon, amenajați-vă o mini-gradina cu legume și verdețuri de care aveți nevoie. Acest lucru vă va ajuta să reduceți cheltuielile și să adoptați un mod de viață mai sănătos.

Problema risipei alimentare în Moldova

Și în Republica Moldova, acest subiect a început să ia amploare. În acest scop, Ministerul Economiei și Infrastructuri a elaborat un proiect de lege cu privire la diminuarea risipei alimentare, care a fost publicat pentru dezbateri publice încă din luna martie 2019. Scopul proiectului constă în asigurarea unui cadru legal optim de prevenire a risipei alimentare în Republica Moldova, prin încurajarea persoanelor fizice/juridice și a instituțiilor publice să reducă cantitatea deșeurilor alimentare în țară.

În acest context, urmează a fi stabilite anumite obiective de a diminua deșeurile alimentare pe cap de locuitor într-o anumită perioadă de timp, precum: diminuarea deșeurilor alimentare cu 30% timp de 10 ani și cu 50% timp de 15 ani.

Astăzi, 50% din deșeurile alimentare sunt generate de gospodării, 7% de retail și 5% vin din domeniul alimentației publice.

sursa foto: arcadis.com