/ Diverse view 454

Mămăliga este un preparat tradiţional în gastronomia din România și Republica Moldova, fiind în esență un terci de consistenţă groasă. Iniţial, mămăliga se făcea din mei, măcinat în formă de făină sau decorticat pe pietre. Mămăliga din mei era mai deschisă la culoare, avea un gust mai delicat şi se asemăna cu o fiertură de griş cu note de nucă. În forma pe care o cunoaștem acum, mămăliga a apărut în spațiul românesc la mijlocul secolului al XVII-lea, când a început să fie cultivat porumbul.

Mămăliga este cunoscută în restul lumii, în special după denumirea ei italiană - polenta. Ea se întâlnește și în alte țări precum Serbia (palenta), Bulgaria (kachamak), Brazilia (polenta), Ungaria (puliszka) Elveția, Austria, Croația (palenta, žganci, pura), Slovenia (polenta, žganci), Argentina, Ucraina (culeșa), Uruguay, Venezuela și Mexic (palukes). Mămăliga preparată în România și Moldova, este mai densă decât polenta italiană.

Istoric și etimologie

Mămăliga a fost întotdeauna considerată o mâncare a țăranilor. Având rolul de a înlocui pâinea, a devenit un aliment de bază în zonele rurale. Strămoșii noștri făceau mămăliga din mei, iar cercetările arheologice făcute în regiunea Baia din România, arată ca meiul se cultiva în acea zona cu nu mai puțin de 7.000 de ani în urmă. Conform scrierilor lui Herodot, popoarele din această regiune"preferau meiul înaintea celorlalte mâncăruri". Cultivarea porumbului în spațiul românesc este atestată în anul 1692, acesta cu timpul, înlocuind meiul în prepararea mămăligii.

Unul din motivele pentru care mămăliga a devenit atât de populară în spațiul românesc, se datorează și faptului că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul devenind alternativa cea mai hrănitoare pentru populația locală. Dicţionarul Larousse (anul 1873) atestă existenţa mămăligii, pe care o definește ca „făina de porumb fiartă în principatele Dunării”.

Mălaiul, este denumirea populară, veche a meiului, dar și a făinii din mei. Este posibil ca în perioada în care porumbul a înlocuit meiul, a fost preluat şi numele de mălai, care stă la baza cuvântului "mămăligă". Conform altor ipoteze, denumirea ei provine de la cuvântul "mama" sau latinescul "mamilla" (sân, piept).

Un aliment cu numeroase beneficii

Porumbul este bogat în acizi grași nesaturați, conține numeroase hidrocarburi, amidon, albumine, vitamine ale grupului B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu și fibre. Chiar dacă prin fierbere își pierde multe din substanțele nutritive, peste 60% din ele se păstrează. 100 de grame de mămăligă aduc un aport de aproximativ 70 kcal și un indice glicemic de aproximativ 65.

Bucatele din porumb și în special mămăliga, are proprietăți astringente, diuretice și antiinflamatoare. Carbohidrații ce se găsesc în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Datorită conținutului bogat de fibre, porumbul reglează tranzitul intestinal și, consumat în mod regulat, poate preveni retenția de apă în organism.

Consumul de mămăligă reglează și concentrația de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor și ajută la detoxifierea organismului, prin curățirea intestinelor.

Porumbul nu conține gluten și poate fi consumat și de cei cu intoleranță sau boală celiacă. El mai ajută la menținerea capacităților cognitive și, datorită conținutului mare de tiamine, încetinește procesul de îmbătrânire a creierului.

În popor, mămăliga era folosită și pentru tratarea durerilor de gât şi piept. Se făceau cataplasme cu mămăligă călduţă, care se aplicau extern, sau se făcea un terci subţire, amestecat cu miere şi unt, care se consuma călduţ înainte de culcare.

Recomandări la preparare

În mod tradițional, mămăliga se prepară prin fierberea mălaiului (făinii de porumb) în apă cu sare. Se face în ceaun, de preferat la plita cu foc de lemne. Mălaiul se fierbe în apă, de obicei, în proporție de 1 la 4, iar pentru o mămăligă mai moale, de 1 la 2. Uneori poate fi folosit laptele în loc de apă, mămăliga făcută în lapte, considerându-se mai gustoasă. Este important ca pe tot parcursul procesului de fierbere a mălaiului, să amestecăm, căci altfel riscăm că mămăliga să nu fiarbă uniform și să se lipească. Mămăliga perfectă se face cu răbdare, de aceea, înainte de a stinge focul, e mai bine să lăsăm mălaiul să fiarbă aproximativ 30 de minute. Dacă utilizăm mălai de la țară, trebui să ținem cont de faptul că va fierbe cu 10-15 minute mai mult decât mălaiul din comerț. Mămăliga poate fi servită cu numeroase bucate, de la brânză cu smântână, scrob, până la tocane, sosuri sau sarmale.

Ce producători locali ne oferă făină de porumb

Porumbul este o cultură agricolă ce se dezvoltă vertiginos în Moldova, datele statistice arătând că producţia de porumb în anul 2018 a fost cea mai mare din istoria țării. Succesul se datorează atât unor recolte mai mari la hectar, cât şi suprafeţelor tot mai extinse semănate cu această cultură, peste 470.000 de hectare. Datele BNS arată că circa 35% din producţia de porumb este asigurată de gospodăriile populaţiei, de pe loturi mici de 10-20 de ari.

Pe piața locală găsim și câțiva producători de făină de porumb. În primul rând ar fi important să menționăm compania SRL Miaco Lux (brandurile Iurceneanca și Țărănească), produsele căreia le găsim în majoritatea magazinelor din țară: Făină de porumb, Făină de porumb extra, Mălai extra, Crupe de porumb, în pungi de un kilogram. Găsim mălai și la compania SC Beatrice-Com SRL, de asemenea în pungi de un kg.

De curând, o fabrică nouă de producere a făinii a fost deschisă la Cahul (Erika-Sud SRL). Aici se produce făină de grâu, făină de tărâțe, mălai și cereale de porumb. Ar fi important să menționăm și producătorul SC Poducei SRL din satul Bolduresti, raionul Nisporeni, care deține o moară performantă, având posibilitatea tehnică de a produce făină integrală. În lista de produse, se regăsește și făina de porumb.

sursa foto: romanianfood.wordpress.com, natur.md, milaclub.com

Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să susțineți inițiativele și campaniile Madein.md, puteți face o donație la acest link. Sperăm că materialele publicate de noi vă inspiră și sunt informative, iar noi vom continua să lansăm noi rubrici, activități și evenimente care vor aduce folos Moldovei și oamenilor ei. Toate proiectele noastre sunt cu impact social, nu permitem plasarea publicității pe site-ul nostru, promovăm ceea ce considerăm bun și calitativ pentru consumatori și de aceea mizăm pe suportul Dvs. Împreună vom continua să susținem producătorii autohtoni.